Epigrame vol. IV

Moşule,

Dacă-ai început să iei,
Am şi eu un dar umil:
Ia câţiva din anii mei,
Ca să fiu, din nou, copil.

Armonie

Cu cantec si poezie…
Uite-asa zilele-ti treci,
Intr-o dulce armonie:
Una calda, doua reci.

Sentimente fine

Iubitul meu cel ingeresc,
Ai sentimente-asa de fine,
Ca ma tot zbat sa le zaresc,
Dar pier in zbor, n-ajung la mine.

Avatar

Ce dulce metamorfoza,
Sa fim buni, frumosi si rumeni;
El – cu nume si cu poza,
Si tot nu-l cunoaste nimeni.

In democraţie

Acum poţi să spui, ca-n piaţă,
Tot ce faci, cum spun şi eu:
Iubesc nevasta lui de-o viaţă,
Dar şi el... bărbatul meu.

Unui epigramist care zice că scrie cu caninii

Dragul meu, caninii tăi
Sunt atât de mititei,
Că scriu blând ca un retuş...
Sunt de lapte, ori n-au tuş?

Blestem

A iubit numai nevastă,
Însă-a dat de un blestem,
Şi-acum zace-n Valea-Albastră.
Nimerise-n alt harem...

Penală

El iubea cu foc nevasta,
Însă ea nu îl iubea,
C-avea alt bărbat ! Năpasta
Asta... viol se chema.

Spirală

Ne iubeam, bărbat, nevastă,
Lumea toată-era a noastră...
Toţi o mie, mână-n mână,
Multe cupluri, împreună...

Divorţată

Am iubit şi eu odată
O nevastă... divorţată;
-asta nu ştiu de se pune-
Vai, eram două nebune...